Ultimele ședințe din noiembrie au fost unele agitate pentru raportul leu/euro însă indicii ROBOR au continuat să se apropie de dobânda pentru facilitatea de depozit (rata lombard) practicată de BNR și care se situează la 7,75%.
Anul acesta moneda națională s-a apreciat față de cea unică cu 0,6%, cea cehă s-a întărit cu 2,2%, în timp ce zlotul polonez a pierdut 2,2% iar forintul maghiar 9,7%. Scăderea monedei maghiare se datorează problemelor cu care se confruntă guvernul de la Budapeste cu Comisia Europeană, care a blocat livrarea unei părți din fondurile europene.
Euro a început săptămâna trecută cu un vârf de 4,9417 lei și a încheiat-o la 4,9250 lei, pe fondul creșterii ofertei comerciale de valută. Lunea aceasta, cotațiile au atins în Asia un minim de 4,901 lei, iar transferurile din piața locală s-au realizat între 4,919 și 4,928 lei, ceea ce a făcut ca media să urce ușor la 4,9266 lei.
Leul și BNR se vor afla sub presiune și următoarele luni, în condițiile menținerii inflației la valori din două cifre, evoluție provocată de creșterea prețurilor la energie și războiul din Ucraina. Astfel, managerii care au participat la ancheta conjuncturală din luna noiembrie realizată de INS, estimează creşterea accentuată a preţurilor în comerţ, în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023.
Indicii ROBOR au continuat să se apropie de pragul de 7,75% al dobânzii pentru facilitatea de creditare (rata lombard) la care se pot împrumuta băncile comerciale de la BNR, în cazul în care se confruntă cu probleme de lichiditate.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 7,85 la 7,82%, minim care nu a mai fost atins din data de 27 iulie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,04 la 8,02%, minim începând cu 28 iulie, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,27 la 8,26%.
La începutul acestei săptămâni, euro s-a apreciat față de moneda americană, la 1,0341 – 1,0497 dolari, valori maxime ale ultimelor cinci luni. Ea a profitat de intenția BCE de a majora și anul viitor dobânda sa de referință pentru a face față inflației dar și de situația încordată din China, unde s-au înmulțit protestele împotriva politicii zero Covid.
Cursul dolarului american a scăzut de la 4,8287 lei, la începutul ei, la 4,7043 lei, la sfârșitul ei, minim care nu a mai fost atins de la finalul lui iunie.
Moneda elvețiană s-a depreciat de la 0,978 la aproape 0,99 franci/euro ceea ce a făcut ca media ei să coboare în intervalul amintit de la 5,0346 la 4,9892 lei.
Cursul lirei sterline a crescut de la 5,6838 la 5,0256 lei, cel de la începutul acestei săptămâni fiind stabilit la 5,6863 lei.
Deprecierea monedei americane a majorat cererea de metal galben care a urcat la 1.749 – 1.763 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să crească marginal la finele perioadei la 266,5349 lei.
Neîncrederea continuă să submineze piața criptomonedelor, care nu a mai profitat, ca de obicei, de deprecierea dolarului.
Bitcoin s-a depreciat luni la 16.052 – 16.475 dolari, după scăderea de săptămâna trecută până la 15.500 dolari, iar ether, care a atins un minim de aproape 1.070 dolari, fluctua în culoarul 1.158 – 1.196 dolari.
Analiza cuprinde perioada 21 – 28 noiembrie
Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu