În ultimele zile, am asistat la o creștere rapidă a cursului euro, care se apropie cu pași repezi de pragul de 4,99 lei. Este posibil ca BNR să oprească deprecierea în jurul nivelului amintit, lăsând atingerea cotei de 5 lei pentru ultima parte a anului, în funcție de modul în care va evolua inflația.
Scăderea prețurilor de consum în aprilie la 11,23%, de la 14,53% în martie, au creat culoarul necesar BNR pentru a elibera o parte din presiunea existentă în piață, după doi ani în care nu a permis depășirea pragului de 4,95 lei.
După ce a scăzut în urmă cu două săptămâni la 4,9202 lei, cursul euro a început să crească, iar vineri a fost atins al treilea maxim istoric consecutiv de 4,9783 lei, pentru ca lunea aceasta să coboare marginal la 4,9780 lei.
Ședința de la începutul acestei săptămâni, s-a deschis la 4,979 – 4,98 lei. Treptat, euro a scăzut până la 4,973 lei, tendința manifestându-se la jumătatea ședinței, înainte de stabilirea cursului. Ea a continuat și în partea a doua a ședinței, semn al unor posibile reglaje din partea băncii centrale, care nu dorește o depreciere brutală a leului. Evoluția a fost influențată și de reducerea aversiunii față de risc la nivel regional.
Evoluția trebuie pusă pe seama dezechilibrelor existente în economia României, în primul rând cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană. Contul curent din cadrul balanței de plăți a avut în martie un deficit anualizat de 26,3 miliarde euro iar gradul de acoperire cu investiţii străine directe, din ultimele 12 luni, a fost de 35% în martie 2023.
Prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză, publicată în data de 5 mai, anticipează pentru 2023 o medie anuală de 4,94 lei/euro, care urmează să crească în 2024 la 5,0 lei/euro și la 5,12 lei/euro în 2026. În cazul dolarului american se anticipează o medie anuală de 4,58 lei în 2023, pentru a ajunge în 2026 la 4,74 lei.
Deprecierea leului nu a afectat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, proces care a început în ultima parte a anului trecut, odată cu criticile venite din partea guvernatorului BNR și controlul început de Consiliul Concurenței la cele zece bănci care formează „coșul” în funcție de care se calculează indicii.
Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,58%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,68 la 6,67%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 6,89 la 6,87%.
Începând cu martie 2022, Rezerva Federală americană a procedat la 10 majorări consecutive, iar rata de referință a urcat de la 0 – 0,25 la 5 – 5,25%. Afirmația șefului Fed că nivelul ratei de dobândă de referință este adecvat, a ridicat cotațiile euro la 1,0795 – 1,0830 dolari, la finalul perioadei, după ce deprecierea de vineri până la 1,0760 dolari. Cursul monedei americane a crescut de la 4,5382 la 4,6091 lei și a încheiat intervalul la 4,6012 lei.
Atât moneda elvețiană cât și cea britanică s-au apreciat față de cea unică, iar cursul lor a crescut la sfârșitul perioadei la 5,1396 lei, respectiv 5,7298 lei.
Prețul gramului de aur a atins la începutul săptămânii trecute un nou maxim istoric de 294,4610 lei, dar a scăzut lunea aceasta 292,8385 lei, în timp ce uncia fluctua în culoarul 1.971 – 1.982 dolari.
Analiza cuprinde perioada 15 – 22 mai
Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu