Creșterea în martie a prețurilor din Statele Unite cu 3,5% a redus semnificativ pariurile pe o scădere a dobânzilor de către Rezerva Federală iar moneda americană s-a apreciat cu rapiditate, ea fiind considerată drept un „refugiu” în perioadele complicate pe plan internațional.
Investitorii și-au restrâns plasamentele pe activele considerate riscante, cum sunt euro și monedele de la marginea zonei, iar moneda unică s-a depreciat vineri până la 1,0623 dolari, iar cursul monedei americane a urcat la 4,6645 lei, o medie mai mare fiind atinsă la începutul lui noiembrie trecut.
Afirmația făcută lunea aceasta de oficialii de la Teheran că nu va urma un nou atac asupra Israelului și întârzierea unui răspuns armat din partea Ierusalimului a calmat într-o anumită măsură piețele internaționale. Euro s-a tranzacționat în culoarul 1,0633 – 1,0665 dolari iar media bancnotei verzi a fost stabilită la 4,6664 lei.
Aprecierea monedei americane și a metalului galben, care a atins un maxim istoric de 2.431,90 dolari/uncie, au ridicat la sfârșitul săptămânii trecute prețul gramului de aur la un nou record de 359,6861 lei, pentru ca luni prețul să fie stabilit la 352,3272 lei, după ce uncia a scăzut la 2.344,90 – 2.363,40 dolari.
De la un prag de rezistență de 2.300 dolari/uncie, care a fost depășit rapid, analiștii văd acum atingerea unei valori de 3.000 dolari până la sfârșitul anului, efect al creșterii aversiunii față de risc.
Creșterea metalului galben este pusă și pe seama majorării de către băncile centrale ale propriilor rezerve. Recordmenă este cea a Chinei, care și-a majorat rezerva anul trecut cu 200 de tone. La rândul lor, India și Turcia sunt mari cumpărători, dorința lor fiind de a-și reduce expunerea la dolarul american, înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite. Un eventual nou mandat al lui Donald Trump ar crește vulnerabilitatea la eventuale sancțiuni economice.
Cursul euro a crescut de la 4,9678 lei, minim al ultimelor cinci săptămâni, în ședința de lunea trecută, la 4,9737 lei, la începutul acestei săptămâni, maximul ultimelor patru săptămâni, iar cotațiile au urcat la 4,972 – 4,974 lei.
BNR anunță tot mai des că „nu s-au înregistrat tranzacții pe piața monetară interbancară”, în condițiile în care există zilnic un excedent de peste 40 miliarde lei, iar băncile comerciale preferă să-l plaseze în depozite la BNR, unde primesc o dobândă de 6%/an.
O primă schimbare ar putea apare după data de 13 mai, când se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Analiștii anticipează o primă tăiere a dobânzii de referință cu un sfert de punct procentuale, în cazul în care inflația își va menține tendința descendentă. În martie, rata anuală a inflației a scăzut la 6,61%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, de la 7,23% în februarie.
Până atunci, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, va stagna la 6,05%, cel la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.
Aversiunea față de risc a apreciat francul elvețian de la 5,0608 lei, la începutul săptămânii trecute, la 5,1044 lei, la începutul celei prezente. Media lirei sterline a fost stabilită lunea aceasta la 5,8274 lei.
Bitcoin a scăzut duminică la circa 61.600 dolari, pierderea săptămânală fiind de circa 15%. Luni, criptomoneda a urcat la 64.779 – 66.864 dolari iar ethereum se tranzacționa între 3.108 și 3.277 dolari.
Analiza cuprinde perioada 8 – 15 aprilie
Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu