Majorarea de către BNR a dobânzii de politică monetară de la minimul istoric de 1,25% la 1,50%/an, a fost principalul eveniment al perioadei analizate, depășind ca importanță votarea moțiunii de cenzură depusă de PSD pentru demiterea guvernului Cîțu.
Continuarea crizei politice creată de ieșirea de la guvernarea de centru dreapta a USR, a pus presiune pe curs, care a „continuat să manifeste o tendință moderat ascendentă, inclusiv în condițiile diferențialului ratelor dobânzilor și ale tensionării mediului politic intern”, cum se precizează în comunicatul de presă al BNR, publicat după încheierea ședinței de politică monetară.
Cursul euro a fluctuat între 4,9469 și 4,9486 lei, valoare stabilită la finalul perioadei, când transferurile se realizau între 4,947 și 4,952 lei, semn că media va depăși luna aceasta pragul de 4,95 lei. De altfel, BCE a calculat luni o cotație a euro de 4,9493 lei.
Majorarea dobânzii cheie de către BNR, era necesară în condițiile în care inflația anuală a urcat în august la 5,25%, iar creșterea necontrolată a prețurilor neadministrate (în special, la energie) creează incertitudine. Ea va face leul mai atractiv pentru investiții, într-o perioadă în care toate băncile centrale din regiune au majorat dobânzile lor cheie.
Dobânzile interbancare au început să crească din august, pe fondul sterilizării de către BNR a excesului de lichiditate, revenind treptat la valorile din octombrie 2020.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a încheiat perioada la 2,11%, depășind nivelul dobânzii lombarde cu care băncile se pot împrumuta de la BNR care este în prezent de 2% pe an.
Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, stagna la începutul acestei săptămâni la 2,19% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, la 2,25%.
Noile creșteri vor scumpi creditele realizate înainte de primăvara lui 2019. O situație relativ mai bună o au cei care au luat credite după introducerea indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) care se situează în prezent la 1,08%/an.
Moneda unică a scăzut miercurea trecută la 1,1529 dolari, minimul ultimelor 14 luni, iar la finalul intervalului a fluctuat între 1,1552 și 1,1588 dolari. Media monedei americane a crescut de la 4,2609 la 4,2830 dolari.
Piețele mizează pe o încetinire de către Rezerva Federală a achizițiilor sale de active, ca un prim pas către normalizarea politicii monetare, prin majorarea dobânzilor în cursul anului viitor, motiv pentru creșterea plasamentelor în dolari.
Francul elvețian a atins joia trecută un maxim de 4,6163 lei și a încheiat intervalul la 4,6147 lei.
Înmulțirea semnalelor venite din partea oficialilor Băncii Angliei conform cărora instituția se pregătește să-și înăsprească politica monetară pentru a contracara inflația, a avut ca efect aprecierii lirei sterline față de euro la maximul ultimelor două luni. În piața locală, media monedei britanice a crescut de la 5,7889 la 5,8318 lei.
Bitcoin a crescut de la circa 47.000 dolari, la începutul perioadei, la 54.500 – 57.000 dolari, la sfârșitul ei. La rândul său, ether a urcat lunea aceasta la 3.330 – 3.620 dolari.
Creșterea valorii monedelor digitale se datorează apetitului pentru risc dar și unei declarații recente a lui Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale americane, care a afirmat că nu are „nicio intenţie” să interzică tranzacţiile cu monede virtuale.
Analiza cuprinde perioada 4 – 11 octombrie