Vineri, s-a desfășurat ultima ședință de politică monetară a BNR. Menținerea inflației la valori ridicate, cu mult peste ținta de inflație de 2,5%±1 punct procentual, nu a permis băncii centrale să opereze o tăiere a dobânzilor.
Cea de politică monetară a fost menținută la 6,50%, în timp ce dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a stagnat la 7,50% iar cea pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare urmărită de dealeri, a rămas la 5,50%.
În comunicatul de presă care a urmat ședinței se precizează că, „rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul (...) secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile prețurilor alimentelor și energiei. (...) Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare”.
BNR a continuat să monitorizeze cu atenție evoluția cursului euro, principalul instrument utilizat în lupta cu prețurile. Volatilitatea lui a fost minimă, 4,9748 – 4,9755 lei, media de lunea aceasta fiind stabilită la 4,9749 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,974 – 4,976 lei, stabilit încă de la începutul anului.
Până la jumătatea lui ianuarie, când se va desfășura prima ședință de politică monetară din 2025, nu sunt așteptate modificări ample ale indicilor ROBOR.
Finanțele s-au împrumutat luni cu 600 milioane lei, valoare identică cu cea programată, prin intermediul unei licitații de titluri de stat cu scadența în 31 iulie 2024, pentru care va plăti o dobândă medie anuală a 6,95%.
Obținerea de către Donald Trump a celui de al doilea mandat la Casa Albă și criza politică din Germania au depreciat moneda unică, chiar dacă, joi, Rezerva Federală a redus dobânzile directoare cu un sfert de punct procentual la 4,50 – 4,75%.
De la un vârf de 1,0938 dolari, euro a alunecat lunea aceasta până 1,0654 dolari, iar analiștii vorbesc de o scădere, în următoarele luni, la 1 – 1,05 dolari. În piața locală, cursul a crescut la începutul acestei săptămâni la 4,6601 lei.
Diferențialul de dobândă dintre zona euro și Regatul Unit, dar și criza politică din Germania au ridicat cotațiile lirei sterline la aproape 1,21 euro, astfel că media a urcat luni la 6,0080 lei, aproape de maximul istoric de 6,0112 lei, atins în 7 martie 2022. Moneda elvețiană a avut o evoluție stabilă față de cea unice, iar cursul a scăzut marginal la începutul acestei săptămâni la 5,3012 lei.
Reducerea cererii de metal galben a redus cotațiile la 2.657,40 – 2.686,40 dolari/uncie, astfel că lunea aceasta prețul gramului de aur a fost stabilit 399,7964 lei.
Chiar dacă Donald Trump, care s-a autodeclarat „protectorul criptomonedelor, și susținătorii săi au anunțat intrarea Statelor Unite într-o „epocă de aur”, momentul prezent este cel al bitcoin.
Principala monedă digitală a atins luni un nou record de 82.494 dolari, efect al entuziasmului din piața specializată, după victoria republicanilor. La rândul său, ethereum s-a apreciat până la 3.223 dolari.
Analiza cuprinde perioada 4 – 11 noiembrie
Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu