În contextul actual, în urma instituirii stării de urgenţă, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul unei instituţii publice pot beneficia de şomaj tehnic? Dacă da, în ce condiţii?
Răspunsul specialistului:
Reducerea temporara a activitatii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare este reglementata de Codul muncii, inclusiv suspendarea CIM conform art. 52 alin.(1) lit.c), precum si acordarea indemnizatiei conform art. 53.
OUG 30/2020, cu modificarile si completarile aduse prin OUG 32/2020, vine cu scopul ca angajatorii care apeleaza la dispozitiile art. 52 alin.(1) lit.c) si art. 53 din Codul muncii si care se confrunta cu probleme economice, tehnologice, structurale sau alte asemenea sa beneficieze de sprijinul statului, in anumite conditii, in ceea ce priveste suportarea indemnizatiei acordata salariatilor.
Astfel, in cuprinsul art. XI alin.(1) si (2) din OUG 30/2020, cu modificarile si completarile ulterioare, se precizeaza ca, pe perioada starii de urgenta instituite prin Decretul nr. 195/2020, pentru perioada suspendarii temporare a contractului individual de munca, din initiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizatiile de care beneficiaza salariatii se stabilesc la 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat si se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, dar nu mai mult de 75% din castigul salarial mediu brut prevazut de Legea nr. 6/2020.
De aceste prevederi beneficiaza salariatii angajatorilor care reduc sau intrerup temporar activitatea total sau partial ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada starii de urgenta decretate, conform unei declaratii pe propria raspundere a angajatorului.
Prin urmare, scopul acestui act normativ este sa sprijine angajatorii suportand in acest sens o parte din cuantumul indemnizatiei acordata in cazul somajului tehnic.
In opinia noastra, pornind de la dispozitiile legale incidente de constructie bugetara si tinand cont de specificul activitatii institutiilor publice care ofera primordial un serviciu public, institutiile publice au obligatia de a-si aprobate bugetele (fie parte a bugetului de stat, fie parte a bugetului local) si de a-si prevedea sumele necesare platii cheltuielilor de personal, iar in situatia in care fondurile se dovedesc a fi insuficiente putand rectifica bugetul, in conditiile legii, sau realiza reorganizari, in conditiile legii.
Dispozitiile Codului muncii nu sunt incidente functionarilor publici, iar in ceea ce priveste personalul contractual acestea se aplica doar in masura in ca Codul adminsitrativ sau alte reglementari specifice institutiilor si autoritatilor publice nu acopera si dispun.
Or, institutiile publice nu se pot confrunta cu probleme economice, tehnologice sau structurale si nici altele similare prevazute de Codul muncii, in situatia neincadrarii in fondurile alocate cheltuielilor de personal putandu-se reorganiza, in conditiile Codului administrativ si a legislatiei specifice.
Functionarilor publici si personalului contractual din cadrul institutiilor publice, pentru evitarea expunerii si imolnavirii cu Covid 19, le pot fi aplicate masuri de flexibilizare a raporturilor de serviciu/de munca, inclusiv declararea programului, munca la domiciliu sau telemunca, acolo unde specificul activitatii permite acest lucru.
Dincolo de aceste aspecte, semnalam ca pentru a interveni suspendarea contractului in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii [art. 52 alin. (1) lit. c)], angajatorul trebuie sa-si intrerupa sau reduca activitatea temporar (nu definitiv), aceasta intrerupere fiind generata in special de dificultatile economice, dar si datorita unor motive tehnologice si structurale, de exemplu, inlocuirea utilajelor, modernizarea sau repararea lor, reorganizarea unor subunitati (sectii, ateliere etc.) sau chiar a formatiilor de lucru.
In ceea ce priveste textul de la lit. c), Curtea Constitutionala a retinut (Decizia nr. 383/2011) ca reducerea de activitate „nu este una pur subiectiva, in sensul ca ar depinde in exclusivitate de vointa angajatorului, ci ea trebuie integrata in contextul cuprinsului normativ al textului criticat, astfel incat angajatorul va putea suspenda contractul individual de munca numai daca exista un motiv obiectiv in acest sens, ce nu depinde de vointa sa exclusiva. Daca in mod obiectiv angajatorul nu ar mai face fata economic exigentelor pietei si, desi si-ar reduce activitatea, el ar fi obligat in continuare sa plateasca salariile angajatilor pentru munca ce nu mai este prestata, s-ar ajunge la situatia in care dreptul acestuia de proprietate sa fie lezat in mod iremediabil. In acelasi sens sunt, mutatis mutandis, si considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 1.276 din 12 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 746 din 9 noiembrie 2010, in care s-a statuat ca, «in lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneratii care sa faca abstractie de aceasta situatie concreta si obiectiva».
In acelasi timp, prevederea expresa a posibilitatii suspendarii raporturilor de munca este de natura a preveni masura mai drastica a disponibilizarilor pentru perioada in care angajatorul se confrunta cu probleme economice, tehnologice, structurale sau altele similare acestora.
Mai mult, masura dispusa poate fi cenzurata de instanta judecatoreasca.
Astfel, nu se poate sustine ca angajatul ar avea o protectie mai redusa din partea statului in urma adoptarii acestei masuri legislative.”
Pe cale de consecinta, in opinia noastra, scopul OUG nr.30/2020, cu modificarile si completarile ulterioare si reglementarile cuprinse in acesta sunt in sensul sprijinirii de catre stat a mediului privat, a operatorilor economici, a caror activitate a fost afectata ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, si nu preluarea de catre bugetul de stat a obligatiilor de plata a cheltuielilor de personal ce intra in sarcina diferitelor autoritati sau institutii publice.
Raspuns oferit de Nedelcu Alexandra, expert Legislatia muncii, pentru PortalInstitutiiPublice.ro
Sursa www.infoinstitutii.ro