Pe 6 martie 2017, România a susținut, din nou, la Consiliul Uniunii Europene pe Agricultură și Pescuit, eliminarea diferențelor dintre cuantumul subvenției pe suprafață care se acordă fermierilor români și cuantumul încasat pe hectar de alți fermieri din Europa. Fermierul român beneficiază de bani mai puțini la hectar. În plus, Ministerul Agriculturii a insistat pentru menținerea sprijinului cuplat în agricultura din România și după anul 2020, anunță Ministerul Agriculturii.
Pe 6 martie 2017, secretarul de stat Alexandru Potor a participat la cea de a 3524-a reuniune a Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit). Pe ordinea de zi s-a aflat propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui plan multianual pentru speciile pelagice mici din Marea Adriatică, precum şi un schimb de opinii ce vizează Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020.
România susține convergența plăților din Pilonul I (plăți directe pentru fermieri) pentru eliminarea decalajelor între Statele Membre privind cuantumul la ha, precum și menținerea după 2020 a schemelor de plăți directe actuale, inclusiv sprijinul cuplat.
Este un lucru binecunoscut că fermierul român beneficiază de un sprijin pe hectar mult mai mic decât fermierul olandez, de exemplu, unde cuantumul subvenției pe suprafață poate să depășească ușor 400 de euro/ha.
În cadrul Comitetului Special Agricol (CSA) din data de 27 februarie a.c. a fost pregătită agenda Consiliului din 6 martie. Președinția malteză a comunicat un document pentru reuniunea CSA având ca temă Viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), în care sunt menționate și întrebările pentru dezbaterea din Consiliu.
Acestea sunt axate pe cele mai eficace căi de abordare a priorităţilor noii PAC, precum şi pe ipoteza unui exercițiu de redistribuire (reechilibrare) între primul și cel de-al doilea pilon PAC pentru a răspunde adecvat acestor priorități. Primul Pilon este cel care privește plățile directe ale agricultorilor, iar al doilea Pilon este legat de măsurile de finanțare pentru dezvoltare rurală.
Prioritățile menționate de Președinția malteză (în documentul CSA) sunt: construirea capacității de rezistență a PAC (managementul riscurilor, accesul la instrumente financiare, competitivitate și inovare etc.), răspunsul la provocările de mediu (Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă), asigurarea transferului între generații (transferul de cunoștințe, instruire, reducerea poverii administrative), menținerea orientării către piață, întărirea poziției fermierilor, simplificarea PAC.
România susține propunerea Președinției de a iniția o dezbatere privind perspectivele Politici Agricole Comune post 2020.
În completarea priorităților identificate de Președinție, România propune includerea și a următoarelor priorități:
Creșterea viabilității și vitalității zonelor rurale: prin centrarea sprijinului Uniunii pentru investiții în zonele rurale în vederea dezvoltării afacerilor, serviciilor publice și private și a infrastructurii, totodată cu accent pe crearea de locuri de muncă, creșterea economică, ecologică și favorabilă incluziunii.
Toate acestea ar trebui să fie asigurate pentru inițiativele care încurajează o agricultură și o economie rurală competitivă și diversificată.
Politicile europene trebuie să fie concentrate pe promovarea calității vieții în zonele rurale și să răspundă nevoilor tinerilor din mediul rural în ceea ce privește diversificarea, locurile de muncă și facilitarea reînnoirii generațiilor.
Sprijinul Uniunii trebuie să consolideze legăturile rurale-urbane și să alinieze dezvoltarea durabilă a zonelor rurale în concordanță cu cea a zonelor urbane.Consolidarea guvernării locale în mediul rural: prin creșterea capacității administrative și eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional și local și a grupurilor bazate pe comunitate.
Având în vedere succesul la nivel european al abordării LEADER, precum și abordările PAC 2014-2020 privind importanța Parteneriatului european de inovare pentru agricultură, este necesar ca inițiativele promovate de jos în sus la nivel local să fie implementate într-un mod mult mai eficient și inovativ pentru mobilizarea potențialului rural, se arată în comunicatul MADR.
Secretarul de stat Alexandru Potor a avut o întâlnire cu preşedintele COPA COGECA, Thomas Magnusson şi cu Secretarul General, Pekka Pesonen. Cei trei au discutat subiecte privind utilizarea neonicotinoidelor în agricultură, avantajele asocierii şi importanţa reprezentativității la nivel european în cadrul COPA COGECA, susţinerea pe care o poate acorda COPA COGECA pentru lărgirea infrastructurii secundare de irigaţii etc.
Sursa: Comunicat MADR