Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului PERSONALITATEA LUNII MARTIE – ALEXANDRU PĂUNESCU - arheolog.
Alexandru Păunescu s-a născut la data de 3 martie 1931, în com. Nana, jud. Călărași, unde a urmat cursurile învățământului primar. În anul 1950 devine absolvent al prestigiosului Liceu "Mihai Viteazul" din București, care, chiar și sub regimul comunist, a păstrat importanța și valoarea din perioada interbelică a învățământului românesc.
Între anii 1950 și 1954 este student al Facultății de Istorie de la Universitatea București, iar între 1955-1960, încadrat la Institutul de Arheologie din București, urmează "treptele" evolutive ale calității de cercetător, impuse de sistemul administrativ al instituției: laborant, preparator, cercetător ajutător și cercetător stagiar.
În 1960 devine cercetător, în 1963, cercetător științific, în 1968, cercetător principal, în 1970, cercetător principal III, în 1991, cercetător principal II și în 1993, cercetător principal I, cea mai înaltă treaptă de cercetare în sistemul academic din România.
Pregătirea de specialitate, prin doctorat, și-a început-o în 1966, iar în 1970 a susținut examenul final, cu teza "Evoluția uneltelor și armelor de piatră cioplită descoperite pe teritoriul României", veritabilă sinteză în domeniu.
Încă de la începuturile activității sale la Institutul de Arheologie, Al. Păunescu și-a dovedit marea putere de muncă și extraordinara capacitate organizatorică, în cadrul Expoziției Permanente a Muzeului Național de Antichități, una dintre primele instituții de cercetare arheologică modernă din România, de la începutul secolului al XX-lea.
Preocuparea sa permanentă a fost de a evidenția valorificarea cercetărilor arheologice efectuate de precursori, de colegii de generație sau de el însuși. Astfel că, în 1973, când s-a propus realizarea marelui Repertoriu Arheologic al României, Al. Păunescu a fost printre primii care s-au integrat în totalitate în laborioasa muncă de investigare, în arhive, biblioteci, muzee și pe teren, prin cercetări arheologice.
Pasiunea pentru cunoașterea trecutului îndepărtat al spațiului carpato-dunărean, interesul, demonstrat, pentru valorificarea cercetărilor arheologice de până la sfârșitul celui de al doilea război mondial, deosebita sa pregătire profesională în domeniu, au determinat conducerea Institutului de Arheologie din București să-l numească pe Al. Păunescu, în 1974, șeful Secției documentare a Institutului.
Al. Păunescu a fost membru în Consiliul Științific al Institutului de Arheologie din București, și în Comitetul de Redacție al publicației Studii și Cercetări de Istorie Veche (și Arheologie) a aceluiași Institut. Al. Păunescu a fost un fin tipolog al utilajului litic din domeniul paleoliticului. A înlocuit cunoștințele directe prin parcurgerea și însușirea bogatei literaturi de specialitate.
A utilizat, de cele mai multe ori prin eforturi proprii, cercetările interdisciplinare, îndeosebi din domeniul cronologiei absolute. În felul acesta, studiile sale, referitoare la încadrarea locuirilor paleolitice și epipaleolitice - mezolitice de pe teritoriul României în contextul celor din spațiul sud-est și est-central european, au constituit premisele ștergerii calificativului de «pată albă» a teritoriului României de pe harta paleoliticului european.
Bibliografie: Vasile Chirica, Necrolog Alexandru Păunescu, în Arheologia Moldovei, XXVIII, 2005, p. 427-433
Sursa foto: Vasile Chirica, Necrolog Alexandru Păunescu, în Arheologia Moldovei, XXVIII. 2005, p. 427- 433
Responsabil Relații publice,
Muzeograf Andreea PARNIC