Florin Rădulescu conduce Muzeul Municipal Călărași încă de la inaugurare, 19 septembrie 2014. Este promotorul acestui proiect, devenit simbol al comunității noastre. S-au scurs mai bine de 10 ani și în ciuda provocărilor de orice fel, toate “investiíile culturale” inițiate de Florin Rădulescu au început să producă “profit”.
Muzeul Municipal Călărași se confundă cu Florin Rădulescu, “sufletul” acestui proiect care s-a născut din dragoste pentru comunitatea asta în urmă cu mai bine de 10 ani. A trecut o bună perioadă de timp. Florin, cum ai descrie acest timp scurs? Cum ai făcut față tuturor provocărilor ivite?
Florin Rădulescu: Varianta aceasta de muzeu a apărut în urma unei discuții cu primarul Daniel Drăgulin. Au mai fost discuții și înainte dar ideea de muzeu al comunității nu a fost digerabilă. După un an de pregătiri a fost deschis cu majoritatea obiectelor din colecția mea și câteva obiecte din donații. Astăzi, majoritatea este asigurată de obiectele provenite din donațiile călărășenilor dar și ale vizitatorilor de pretutindeni. Timpul scurs mi-a confirmat că oamenii din Călărași au nevoie de un loc unde să se simtă bineveniți iar vizitatorii de pretutindeni descoperă un altfel de muzeu unde sunt primiți ca niște membrii ai familiei. Privind în urmă mă gândesc că provocările ivite de la început și până în prezent mi-au oferit ocazia să observ natura umană în cele mai diverse ipostaze, să îmi exercit în diferite moduri ,,talentele” persuasive și să adun povești pentru o posibilă carte intitulată "Noaptea minții".
Muzeul Municipal a devenit și o “scenă” pentru mici artiști, spațiu ideal pentru lansări de carte, locul unde au loc evenimente locale, cum ar fi Zilele Municipiului. Asta înseamnă muncă susținută. Cum te descurci?
Florin Rădulescu: Muzeul Municipal este din punctul meu de vedere mai mult decât un muzeu - este un spațiu al comunității, iar preambulul întrebării tale certifică acest lucru. Cam așa ceva mi-am dorit pentru Călărași și simt că mi-a ieșit. Atunci când o faci cu plăcere, atunci când oamenii vin în întâmpinarea a ceea ce ai gândit lucrurile se leagă frumos și nu mai contează ,,munca susținută”. Cine dorește să vină la muzeu să vadă cum merg lucrurile este binevenit, poate în felul acesta vor înțelege ce se întâmplă de fapt cei care cred că a lucra la muzeu înseamnă să păzești o ușă și niște obiecte. De câteva luni am depășit formula de 2 angajați la muzeu și încep să recuperez timpul fizic necesar pentru a face tot ce mi-am propus în primii 10 ani de activitate.
Muzeul este un punct de atracție nu doar pentru cei care locuiesc în municipiul reședință de județ, indiferent de vârstă ci și pentru cei din jurul nostru. Ce ar trebui să facem să ducem acest simbol al orașului pe o hartă națională de profil?
Florin Rădulescu: Muzeele în sine sunt o atracție pentru vizitatori, dar așa cum precizam mai sus, Muzeul Municipal este în principal un loc al comunității. Faptul că am depășit limitele orașului înseamnă că am făcut ce trebuie aici la Călărași, pentru călărășeni și mai ales ne-am respectat pe noi. Internetul este un instrument pentru majoritatea celor care își planifică o călătorie iar faptul că noi suntem prezenți cu fotografii și cu descrieri ale evenimentelor sau ale expoziției de bază a contat în atragerea atenției celor care au ajuns la Călărași. În urma unor asemenea vizite, am ajuns să prezint activitatea muzeului la emisiuni precum ,,Recurs la morală” și ,,Destine ca-n filme” la TVR, la posturile de radio România Actualități sau Itzy Bitzy. Colaborarea cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism ,,Ion Mincu”, cu Institutul de Cercetări în Domeniul Turismului, cu asociații precum Reper 21, Frontal, Zero, One World Romania, au făcut ca informații despre muzeu și implicit despre oraș să circule în țările riverane Dunării, iar în urma colaborării cu Asociația Studenților din Arhitectură EASA, informații despre Călărași au ajuns în întreaga lume. Un site proaspăt cu niște elemente de noutate cred că ar fi următorul pas.
Printre activitățile tale figurează și Centrul Cultural Poșta Veche, acolo unde au loc periodic manifestări interesante în care se implică mulți copii, elevi. Ai contribuit decisiv și la restaurarea acestui edificiu în urmă cu vreo 10 ani. De ce ar opta copiii și părinții lor pentru activitățile propuse de tine și colegii tăi?
Florin Rădulescu: Centrul Cultural Poșta Veche este cel de-al doilea compartiment al serviciului pe care îl coordonez. Îmi place ce a ieșit dar există loc de mai bine. Alături de mine au contribuit la propunerile de activități și de dotări, prietenii mei: Cosmin Meleacă (pentru dotările atelierelor hârtie și piele), Răzvan Clondir (pentru cele două Hub-uri și dotările aferente), Răzvan Eremia (pentru dotările de la atelierul foto/video și pentru colecția de aparate foto și video) și nu în ultimul rând, doamna arhitect Ruxandra Căpățână pentru propunerile care au atras puncte în plus la evaluarea proiectului și bineînțeles pentru realizarea proiectului. O altă contribuție de menționat este și cea a echipei DPDL, condusă de doamna Director Luminița Trifu, care a întocmit cererea de finanțare în baza proiectului și apoi de implementare a acestuia. Constructorul RASUB S.A. a pus în practică prevederile proiectului și acum avem o clădire vie în care se desfășoară activități la care participă copii și adulți deopotrivă. Cei care participă la ateliere sunt în principal călărășeni, iar prezența lor acolo este generată de interesul pentru niște activități inedite dar și de profesionalismul celor le care coordonează. Participanții sunt interesați să pună în practică rețete simple și gustoase din aluat și alte ingrediente sub coordonarea doamnei Mioara Achim, sunt curioși să găsească o altă viață obiectelor banale cu doamna Alina Anghelache, la atelierul de Upcycling și interesați să își dezvolte cunoștințele din domeniul foto video cu domnul Dănuț Grigoruță.
Municipalitate și-a propus să reabiliteze clădirea Muzeului Municipal (Primăria Veche) cu fonduri europene. Un demers complex care necesită muncă, răbdare dar și pasiune. Cunoști la perfecție toate “încheieturile” acestui imobil. Ce va fi la final?
Florin Rădulescu: Da, aș putea spune că știu aproape la perfecție clădirea muzeului. Primăria Municipiului Călărași a contractat o firmă de proiectare pentru a restaura clădirea pe fonduri europene. Am aflat acest lucru de la reprezentanta firmei, doamna arhitect Ruxandra Căpățână, cu care am colaborat foarte bine la proiectul Poștei Vechi. Propunerile de amenajare și de dotare pe care le-am făcut au fost discutate amănunțit cu doamna arhitect și au fost cuprinse în proiectul care va fi depus pentru finanțare. Dacă se obține finanțarea (eu îmi doresc ca acest lucru să se întâmple) Muzeul Municipal va deveni și mai atractiv din punctul de vedere al expunerii dar și al activităților propuse. Vă dezvălui, deocamdată, că se vor înmulți atelierele, o parte dintre sălile de expunere vor fi reconfigurate, spațiul destinat personalului va urca un etaj iar dotările necesare confortului vizitatorilor și a celorlalți beneficiari vor fi aduse la zi.
Dacă ar avea Florin Rădulescu toată “puterea” din lume, ce ar face pentru Călărașiul său de suflet?
Florin Rădulescu: Să îți spun ce aș face pentru Călărași:
În primul rând aș încerca prin diferite căi să ajung la toți locuitorii, să mă mandateze ei cu puterea lor astfel încât să pot face un Călărași mai prietenos. Călărașiul este văzut de mulți călători de pretutindeni ca un oraș frumos dar acest lucru trebuie să îl vadă și să îl înțeleagă și călărășenii.
Aș începe cu construirea unei clădiri care să adăpostească locuri de joacă și de petrecut timpul în mod inteligent și creativ pentru copiii și tinerii orașului de la 1 an la 25 de ani (cel puțin). Structurat pe activități și pe vârste după modelul Muzeul copiilor din toată lumea.
Aș transforma cinematograful Orizont într-o sală multifuncțională pornind de la faptul că în jurul lui sunt 9 școli și licee, dar și Palatul Copiilor astfel încât ar deveni un loc de desfășurare pentru ședințe, spectacole și serbări repetiții. Prin contracte cu Arhiva națională de filme dar și cu distribuitorii de filme se pot proiecta filme care să ajute în cadrul procesului de învățare și să păstreze și funcțiunea inițială a clădirii conform prevederilor Legii Cinematografiei. În tandem cu cinematograful Victoria care ar trebui să iasă o bijuterie de clădire ar fi deservite toate școlile din oraș.
Aș transforma spațiile dintre blocuri în zone de confort comunitar unde locatarii să se întâlnească și să socializeze nu să se certe pe locurile de parcare.
Aș revitaliza porțiunea de cale ferată care pornește din Port și face legătura cu zona de la 10 Nivele asigurând un transport în comun pe cale ferată. Acestui traseu îi sunt tangente o parte dintre cartierele orașului dar și un număr de 5 școli și Palatul Copiilor. Cu un tren ușor care să se țină de program poți uni zona de nord cu zona de sud a orașului și cred că pe linia finanțare pentru regenerare urbană ADR-ul s-ar bucura să finanțeze așa ceva.
Aș organiza în interiorul Primăriei (sau în afara ei) o Direcție care să se ocupe de Promovarea orașului sub toate formele - evenimente, excursii pentru elevi pe Borcea și Dunăre cu ambarcațiunile existente și cu altele noi, concursuri artistice, concursuri sportive, prezența la târgurile de turism, parteneriate cu agenții economici din zona turismului și a micilor producători, în baza unei strategii realizate pentru următorii 20 de ani.
Aș înființa un Muzeu al peștelui și pescuitului de Dunăre pe o navă care să poată fi ancorată în toate porturile de pe Dunăre.
Aș regândi circulația rutieră punând accentul pe cetățean și pe păstrarea unui oraș pentru oameni nu pentru autoturisme și locuri de parcare.
Aș amenaja în zona Parcului de pe lac (zona decantor/Jirlău/Căcâna), pentru că este poziționat în dreptul zonei cu cea mai mare densitate de locuitori un spațiu (spațiul este de 4 ori mai mare decât Stadionul Municipal) pentru manifestări artistice și pentru târgul săptămânal eliberând astfel zona actualului târg dar și zona centrală de disconfortul care se creează de obicei. Aș extinde Parcul de pe lac și în partea dinspre Canalul Siderurgic cu alei pentru pietoni, alei pentru alergat și terenuri de sport.
Aș reconfigura faleza din dreptul Parcului Central înălțând parcul peste limita de inundație.
Aș face o strategie de dezvoltare a orașului în care să fie cuprins și elementul uman necesar pentru dezvoltare în următorii 20 de ani.
Aș cumpăra clădirea de pe strada București situată vis-a vis de Primărie și aș transforma-o într-un hub artistic în care să fie prezenți artiștii locali, dar dar și în spații pentru o rezidență artistică la Călărași.
Și mă opresc aici pentru că pe urmă o să-mi spui că am intrat în campanie electorală.
Ok. Spor! Și mult succes în continuare!