Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să discute şi să se pronunţe săptămâna viitoare pe mai multe sesizări.
* Marţi, CCR ia în discuţie sesizarea Avocatului Poporului în legătură cu prevederile OUG 57/2019 privind Codul administrativ.
Pe 28 august 2019, Avocatul Poporului a anunţat că a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG 57/2019 privind Codul administrativ.
În sesizarea transmisă CCR se susţine că OUG nu răspunde exigenţelor Constituţiei privind delegarea legislativă, astfel cum aceasta a fost dezvoltată prin jurisprudenţa Curţii.
În urma analizării actului normativ, Avocatul Poporului a constatat, între altele, că în cuprinsul ordonanţei sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură şi nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susţinerea urgenţei şi situaţiei extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanţe, se arată în sesizare.
În opinia Avocatului Poporului, ordonanţa contravine prevederilor articolului 69 din Constituţie privind mandatul reprezentativ, ale articolului 109 referitoare la răspunderea membrilor Guvernului şi ale articolului 111 alineatul (1) privind controlul parlamentar al activităţii Executivului.
Potrivit sursei citate, OUG 57/2019 contravine articolului 115 alineatul (6) din Constituţie, întrucât afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului, în speţă Guvernul.
"Analizând noua soluţie legislativă, Avocatul Poporului constată că din condiţiile generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului a fost înlăturată condiţia incompatibilităţii, ceea ce produce consecinţe negative prin fragilizarea statutului membrilor Guvernului şi a instituţiei în ansamblu", explică Avocatul Poporului.
* Miercuri, Curtea Constituţională s-ar putea pronunţa pe sesizarea depusă de USR privind numirea lui Marian Neacşu în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.
Curtea Constituţională a amânat de mai multe ori dezbaterea acestei sesizări, care a fost depusă pe 5 iulie 2019.
"Profilul lui Marian Neacşu este incompatibil cu cerinţele prevăzute de lege pentru această funcţie, întrucât nu are vechimea şi experienţa care sunt cerute de lege. În plus, el nu poate ocupa un loc în Comitetul de reglementare al ANRE, întrucât a primit o condamnare penală definitivă", explica, la acea dată, deputatul USR Cristina Prună.
Parlamentul l-a validat pe 26 iunie 2019 pe Marian Neacşu în funcţia de vicepreşedinte al ANRE.
* Tot miercuri, CCR ar putea lua o decizie pe cererea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională cu fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall.
Curtea a amânat de mai multe ori soluţionarea acestei sesizări.
Pe 12 noiembrie 2019, magistratul-asistent a menţionat că preşedintele CSM a depus la dosarul cauzei un înscris prin care arăta că, prin schimbarea titularului portofoliului de ministru al Justiţiei, ar fi inoportună soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională intervenit între MJ şi CSM.
În data de 8 octombrie 2019, Lia Savonea a denunţat "criza fără precedent" din cadrul CSM generată de lipsa cvorumului de la şedinţele de plen, anunţând că va sesiza CCR în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de acţiunile ministrului Justiţiei de la acea dată, Ana Birchall, pe care o acuza de "ingerinţă gravă în activitatea procurorilor" şi "acţiuni de subminare a autorităţii CSM".
* Şi în cazul sesizării pe alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului ar putea fi luată miercuri o decizie de către judecătorii constituţionali.
Sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor hotărârii pentru alegerea preşedintelui Senatului, formulată de 33 de senatori, a fost luată prima dată în discuţie în şedinţa din data de 16 octombrie 2019.
Pe 10 septembrie 2019, Teodor Meleşcanu, de la ALDE, a fost ales, în plen, preşedintele Senatului. Ulterior, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, anunţa că mai mulţi parlamentari din Opoziţie au semnat o sesizare către CCR privind modul în care Meleşcanu a fost ales la conducerea Senatului, având şi susţinerea social-democraţilor la acel moment.
* Curtea Constituţională a României va dezbate miercuri şi cererea preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu, de soluţionare a unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în privinţa constituirii completurilor de judecată.
Pe 7 noiembrie 2019, Teodor Meleşcanu a sesizat Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte în privinţa constituirii completurilor de judecată.
"Încă din anul 2018, Curtea Constituţională s-a pronunţat în privinţa legalităţii constituirii unor completuri la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai exact completurile de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalţii demnitari ai statului. Cu această ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu şi în acord cu art. 73 alin. 3 lit. l) şi art. 126 alin. 4 din Constituţia României că regulile privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, în general, şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în special, sunt de domeniul legii organice. Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea şi funcţionarea instanţelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecată. Aceasta, deoarece, într-un stat de drept european şi democratic, Justiţia se înfăptuieşte numai prin lege şi în numele legii", explica Meleşcanu.
În opinia sa, "dacă în privinţa completurilor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completurilor de 3 judecători toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii".
Instanţa supremă susţinea în punctul de vedere transmis CCR că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ, iar preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a reclamat la CCR o eventuală culpă a legiuitorului.
Sursawww.agerpres.ro