În perioada care a urmat instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României, Avocatul Poporului a luat act despre solicitările adresate Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) de către Ministerul Afacerilor Interne, la propunerea Grupului de Comunicare Strategică, în sensul închiderii mai multor site-uri despre care s-a apreciat că difuzează ştiri false cu privire la evoluţia epidemiei de SARS-CoV-2, cu potenţial a crea panică în rândul populaţiei.
Ministerul Afacerilor Interne ne-a informat cu privire la modalitatea concretă prin care sunt analizate sesizările cu privire la conţinutul acestora şi cu privire la măsurile care se iau în acest sens.
Avocatul Poporului precizează că nici decretul privind instituirea stării de urgenţă, nici cel privind prelungirea acestei măsuri nu menţionează libertatea de exprimare între drepturile al căror exerciţiu urmează să fie restricţionat în această perioadă.
Având în vedere rolul Avocatului Poporului de garant constituţional a1 drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apreciind că dispunerea măsurilor necesare trebuie să fie în concordanţă cu prevederile constituţionale referitoare la respectarea libertăţii de exprimare, dar şi dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public (art. 30 şi art. 31 alin. (1) din Constituţie), solicităm Grupului de Comunicare Strategică lămurirea următoarelor aspecte:
* Care este procedura de sesizare şi cea prin care monitorizaţi apariţia ştirilor false în contextul actualei crize cauzate de epidemia de SARS-CoV-2? Vă rugăm să ne indicaţi cadrul legal aplicabil, care detaliază aceste situaţii şi care permite asemenea interpretări;
* Din ce perspectivă sunt analizate ştirile în legătură cu care există suspiciuni în ceea ce priveşte autenticitatea, credibilitatea surselor, dar şi a celor fără fundament ştiinţific?
* Cum se realizează analiza, în raport de conţinutul informaţiilor, autenticitatea şi exactitatea acestora, credibilitatea site-urilor care găzduiesc informaţia, credibilitatea surselor, dar şi scopul urmărit prin publicarea respectivelor informaţii?
* Există la nivelul Grupului intenţia identificării şi dezvoltării altor modalităţi de avertizare a populaţiei cu privire la ştirile false? Există un plan în acest sens?
Clarificările se impun şi în contextul în care Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi-a exprimat la sfârşitul lunii martie îngrijorarea în legătură cu Decretul privind instituirea stării dc urgenţă, importanţa liberei circulaţii a informaţiilor şi a dreptului presei de a relata despre pandemie şi despre politicile guvernamentale: 'Aceste prevederi ale decretului de urgenţă reprezintă un risc la adresa muncii fără restricţii a jurnaliştilor, o auto cenzură pentru actorii media care încearcă să informeze publicul şi poate fi chiar contraproductivă'... 'dacă autorităţile pun în dificultate fluxul de informaţii difuzat de /instituţiile media şi de jurnaliştii independenţi, nu fac decât să favorizeze o mai largă vizibilitate a dezinformărilor'.
De asemenea, menţionăm şi o altă situaţie în care s-a impus intervenţia instituţiei Avocatul Poporului, în contextul în care o tânără din judeţul Cluj a fost amendată de reprezentanţii poliţiei locale pentru o postare critică pe o reţea de socializare, la adresa primarului localităţii în care domiciliază. Din informaţiile obţinute prin intermediul mass-media, conduita poliţiei locale nu este singulară, existând şi alte situaţii similare pentru care au fost aplicate sancţiuni contravenţionale de-a lungul timpului. Precizăm că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a fost constantă în sensul că 'statul nu are dreptul să sancţioneze şi, astfel, să inhibe criticarea persoanelor care deţin funcţii publice, atunci când se pun în discuţie chestiuni de interes public', chiar dacă acea critică s-ar realiza prin expresii jignitoare, sau ofensatoare, deşi nu a fost cazul despre aşa ceva în postarea sus indicată.
Prezenta solicitare are în vedere opinia exprimată în mod constant de Avocatul Poporului, în sensul că nu se poate vorbi despre libertatea de exprimare fără existenţa libertăţii de opinie, deoarece aceasta permite oricăror persoane fizice să participe la viaţa politică, socială, culturală, manifestându-şi public opiniile, gândurile, credinţele.
Cu alte cuvinte, orice formă de cenzurare a acestora ar putea conduce la o ingerinţă gravă asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Renate WEVER,
Avocatul Poporului