P. Ţone: Nu ne rezumăm doar la bugetul naţional. Trebuie să ne zbatem şi noi să facem venituri!

P. Ţone: Nu ne rezumăm doar la bugetul naţional. Trebuie să ne zbatem şi noi să facem venituri!

2019 este un alt an plin de provocări pentru Executivul Primăriei Olteniţa. Primarul Petre Ţone aşteaptă votarea bugetului pentru a demara investiţiile propuse în acest an. Lista conţine o serie de obiective de mare importanţă pentru comunitatea locală.

Ţone a mai subliniat în interviul acordat mai jos că în cazul în care Guvernul va iniţia PNDL 3, sunt aproape finalizate 5 proiecte, 2 dintre ele vizând reabilitarea infrastructurii rutiere.

Domnule primar, cu ce gânduri începeţi 2019?

Cu gânduri de voie bună şi dans (râde). Până nu vom avea bugetul e, cum să vă spun, o glumă să facem afirmaţii, să facem planuri. E adevărat că am beneficiat pe final de an de nişte sume pe care mi le-am conservat şi care-mi dau posibilitatea, totuşi, să fac câteva investiţii anul acesta.

În 28 decembrie, am semnat contractul de finanţare pentru acea canalizare de care vă tot vorbesc de doi ani de zile. Am reuşit, în sfârşit, să semnez acest contract în valoare de 65 miliarde lei vechi. Numai acolo, avem nevoie de 5 miliarde, cofinanţare. Mai am cofinanţări la ANL, am depus toate documentele pentru al doilea bloc ANL. Avem acel proiect, pe 5 ani, de refacere a tuturor trotuarelor din Olteniţa, şi mai sunt multe de făcut.

După ce avem bugetul, vom şti clar ce avem de făcut. Pentru că, mai mult decât bugetul Olteniţei, mă interesează bugetul la nivel de judeţ.

După spusele celor care conduc această ţară, e posibil să apară PNDL 3. În momentul în care va apărea, sunt pregătit cu 5 proiecte. Nu ştiu câte voi face din ele. Proiectele sunt aproape finalizate şi am de gând să le depun.

Dar nu mai vreau să arunc bani pe fereastră. Pentru că cine mai face la ora asta proiecte fără să aibă o bază minimă de finanţare, după părerea mea greşeşte profund, întrucât pierde acei bani.

Am proiectul pe „ambulatoriu”, încă o dată updatat în 2016 care dacă va fi să fie acceptat, preţurile nu mai sunt valabile. Deci, la vremea respectivă, am aruncat banii pe geam. Nu mai am de gând să fac aşa ceva. Vom putea, aşadar, discuta despre proiecte, după ce va apărea proiectul de buget.

Pe alt palier, nu vom înceta să înfrumuseţăm oraşul, indiferent de ce buget vom avea. Noi ne bazăm foarte mult pe veniturile proprii. Nu uitaţi că în decembrie am semnat autorizaţia de construire a acelei fabrici de uleiuri uzate. Am încasat atunci 5 miliarde şi jumătate de lei vechi dar în primăvară începe investiţia.

Vă daţi seama, forţa de muncă, veniturile, se va crea o emulaţie la nivelul oraşului. Am promisiuni de la Walter Tosto, acea fabrică despre care v-am vorbit încă de acum doi ani că în luna mai va începe să producă. La fel se vor crea locuri de muncă. Deci nu ne rezumăm doar la bugetul naţional. Trebuie să ne zbatem şi noi  să facem venituri!

Ce înseamnă cele 5 proiecte pentru care speraţi să obţineţi finanţare pe PNDL 3?

În primul rând „ambulatoriul” pe care-l redepun. E vorba de alte două proiecte pe asfaltări. E unul pe DN-uri şi celălalt pe drumuri interioare. Mai avem o creşă de construit. Din punctul meu de vedere toate sunt fezabile.

Dar mă îmbăt cu apă rece dacă spun că voi obţine finanţate pe ambele proiecte de asfaltare. M-aş mulţumi cu reabilitarea DN-urilor pentru că sunt 10,8 km care străbat municipiul. Şi aici avem nevoie de bani pentru cofinanţare.

Şi mai avem în plan, acum lucrăm, pe ce paliere putem aborda CNI-ul.

Pentru noi CNI-ul a fost un partener extrem de serios şi când spun asta mă gândesc la Casa de Cultură. Şi, din acest punct de vedere, mă interesează ce mai pot construi cu ajutorul CNI.

Am avut propunerea să construim o Sală de sport, doar că pe mine nu mă interesează. În condiţiile în care noi nu avem nici o echipă de handbal, baschet sau volei, la nici un nivel, pentru ce am face-o?

E uşor s-o faci, doar că după ce e terminată, vine partea de întreţinere. Casa de Cultură, de exemplu, ne afectează la buget cu cel puţin 10 miliarde lei vechi. Nu uitaţi că am câştigat şi Flacăra, cinematograful din centrul oraşului, pe care trebuie să-l luăm în calcul iar sumele pentru reabilitare sunt mai mari fiind şi obiect de patrimoniu. Dar trebuie să ne zbatem şi să obţinem bani.

Avem Clubul SNO de doi ani şi nu reuşim să accesăm nici un proiect cu fonduri europene. Însă nu ne vom opri.

În acest an veţi da în folosinţă Casa de Cultură?

Pe 29 noiembrie, am recepţionat Casa de Cultură dar din cauza timpului nefavorabil s-a făcut multă mocirlă în jurul ei. În faţa ei trebuie să excavăm pe o suprafaţă destul de mare cam la 60 de cm ca să aducem piaţeta la nivelul Casei de Cultură. Avem grădina engleză din lateralul din stânga al clădirii care trebuie făcută. Avem banii, circa 5 miliarde, puşi deoparte şi cum ne va permite timpul ne vom apuca de treabă. În interior totul este finalizat. E o bijuterie.

În jurul Paştelui va fi gata?

Depinde de constructor. Nu vreau să mă grăbesc, e păcat, scot o bijuterie şi în jurul ei. Să nu uitaţi că această piaţetă a Casei de Cultură trebuie să fie identică cu cea din jurul Turnului de Apă. Nu degeaba am construit Casa de Cultură folosind elemente arhitectonice pe care le are şi Turnul. Ca să armonizăm zona. Pe scurt, avem mult de lucru.

În momentul de faţă, aţi schiţat proiectul de buget pe acest an?

Sigur că da. Eu sper ca toate calculele mele să devină caduce. Mă iau după ministrul Teodorovici care spune că în 2019, România va avea cel mai mare buget din istorie. Bănuiesc că se va răsfrânge şi asupra Olteniţei, mai ales că s-a făcut tam – tam cu realizările celor din provincie în ceea ce priveşte veniturile proprii. E a treia oară când afirm asta şi pentru că rămâne scris îmi asum: În ziua în care n-o să dăm salariile la Olteniţa, eu plec acasă. Este practic imposibil să neglijezi oamenii cu care lucrezi!

Pentru 2019, fondul de salarii se va mări...

Aşa este pentru că apare şi indemnizaţia de hrană. Şi o spun în premieră, mă voi bate efectiv pentru a le acorda colegilor din primărie şi voucherele de vacanţă. Nu-i o sumă spectaculoasă indemnizaţia de hrană dar când o înmulţeşti cu 200 şi ceva de oameni ajungi la peste 600 de milioane lunar şi la circa 8 miliarde pe an. Trebuie să facem faţă!

Bani care puteau, de pildă, să fie direcţionaţi spre spitalul municipal..

Credeam că aţi aflat că la spital am rezolvat o problemă importantă. Mă felicit că lucrez cu doamna director Smochină. În ultimele 6 luni, împreună cu noi s-a bătut pentru nişte sume pe un proiect. Toţi banii pe care i-am cheltuit în 2013, 2014, 2015 la UPU, acum, prin Ministerul Sănătăţii ni se vor da înapoi în cont 14 mld, bani pe care i-am dirijat direct la spital. Ne-au fost respinse nişte documente care însumau vreo 10 miliarde. Bineînţeles că ne vom bate pentru ele, pentru că noi considerăm că avem dreptul la acei bani. Dacă legea ne-a dat voie să recuperăm tot ce a investit primăria în UPU... Deja 14 miliarde lei sunt în contul Spitalului din Olteniţa.

Iar eu am o promisiune din partea doamnei director că, cel târziu, în septembrie, Spitalul Olteniţa nu va mai avea nicio datorie. Şi cred că se va ţine de cuvânt!

Şi pentru că sunt răuvoitori în piaţă, am înţeles că au fost publicate nişte articole despre o presupusă şpagă, la adresa doamnei director că ar fi angajat infirmiere şi asistente, pe şpagă. Sunt şi eu întrebat ce se face cu şpaga aia. Profit de acest interviu să spun că de când doamna Smochină este directoare nu s-a angajat nici măcar o singură infirmieră sau asistentă.

E adevărat că în perioada asta am angajat 8 medici. Pentru ei aş face şi eu orice ca să-i aducem la Olteniţa.

Potrivit Codului Fiscal, cetăţenii pot plăti anticipat impozitele şi taxele beneficiind de o bonificaţie de 10%. Aveţi semnale, au venit oamenii la ghişeu?

Să ştiţi că e o emulaţie destul de mare. După ce am plătit salariile pe data de 16, aveam în cont alte 3,6 miliarde lei vechi, bani pe care i-am încasat acum. Pentru că la 31 decembrie, când bate gongul, tot ce ai în cont se duce la „fondul de rulment”. Banii nu mai pot fi folosiţi decât pentru investiţii. E adevărat că ne-au mai intrat şi „cotele”, puţin peste 4 miliarde. În rest, ce am încasat... În ceea ce mă priveşte, mi-am plătit încă din data de 7 ianuarie, toate impozitele şi taxele. Am şi eu câteva proprietăţi şi nu-s puţine.

La cât s-a cifrat fondul de rulment? Cât aţi economisit?

E mult spus, economisit. Pentru că nu prea mai ai ce, dacă vrei să faci ceva. În decembrie, vă spuneam că firma cu uleiurile uzate a vărsat vreo 7 miliarde pentru autorizaţie şi un rest de la concesiune. Au mai venit nişte bani de la Guvern. Nu-s mulţi, dar 10 miliarde înseamnă ceva pentru noi. Din acea rectificare bugetară „am prins” şi noi 6 miliarde. Adunaţi aceşti bani şi o să vedeţi că sunt 25-27 miliarde, noi având în continuare lucrări de 13-14 mld lei. Ca să vă răspund la întrebare, 40 de mld este suma reprezentând fondul de rulment. Eu nu-mi bat joc de bani... Am încasat bani şi de pe urma acelui program de minimis. Ştiţi, noi avem aprobat un program de minimis şi cine plăteşte până la sfârşitul anului, în ultimele 3 luni, suma integrală este „iertat” de penalităţi. În ultimele două luni sunt mulţi cei care vin şi plătesc. De fapt în primele 3 luni şi în ultimele două luni ale anului avem cele mai mari încasări pe casierie. Puteam să-mi bat joc de bani, să  fac orice numai să-i cheltuiesc? Nu, nici vorbă!

Avem nevoie de investiţii. Una din investiţii chiar azi, mâine, vine, se referă la achiziţionarea unei „sărăriţe”, în valoare de 850 milioane lei vechi. Ştiţi că eu n-am avut niciodată contract de deszăpezire. Dar asta nu mă opreşte ca an de an să fac câte o achiziţie şi să măresc parcul auto, să-mi înlesnesc posibilitatea să fiu cât mai prompt atunci când ne lovesc ninsorile.

Mulţumesc.