Este la al doilea mandat de primar al comunei Jegălia. În vara anului trecut a fost votat de 85% din cetăţenii prezenţi la vot. Liberalul, Aurel Vasile, a făcut lucruri bune şi foarte bune în comuna pe care o iubeşte nespus de mult. Nu se va opri aici şi acum. Dimpotrivă. Are de finalizat 4 proiecte prin intermediul PNDL 2. Speră ca până la finele acestui an, CNI să finalizeze şi modernizarea Centrului Cultural din localitate. Marele său „of” rămâne biserica din Gâldău, arsă aproape în întregime în urmă cu un an şi jumătate. N-a găsit însă sprijin din partea Consiliului Judeţean dar e convins că Bunul Dumnezeu va îndrepta lucrurile. Despre primarul Aurel Vasile putem vorbi pe pagini întregi de ziar. Vă invit să vedem mai jos care sunt gândurile sale, obiectivele la care munceşte alături de colegii din Primărie şi consilierii locali. Aurel Vasile este omul potrivit în fruntea unei localităţi care se înfrumuseţează de la zi la zi!
Domnule primar, ne apropiem de finalul acestui an. Pentru început, aş vrea să vă întreb cum vi s-a părut 2017? Cât de bogat a fost în realizări, la nivelul administraţiei locale?
Bine v-am regăsit! E puţin mai greu de spus cât de bogat sau cât de sărac a fost acest an mai ales că în plan politic, la nivel national, s-au desfăşurat o serie de evenimente care au culminat cu schimbarea a doi prim – ministri însă până acum eu sunt foarte mulţumit. În cadrul PNDL 2, după cum ştiţi, am avut 4 proiecte depuse şi toate 4 au fost aprobate, asta însemnând două proiecte mai mici dar foarte bune pentru că sunt de fapt dotări de ultimă generaţie a şcolii generale şi a grădiniţei, iar un alt proiect este de 7 km de asfalt în comuna Jegălia. Pentru aceste 3 proiecte s-au semnat deja contractele de finanţare. Cele două sunt ridicate în SEAP iar săptămâna aceasta sau după 30 octombrie, şi proiectul de drumuri. Cel de-al 4-lea proiect depus şi aprobat de Ministerul Dezvoltării este legat de fosta şcoală generală de la Iezeru în care nu mai avem copii, am transformat-o într-un centru medical în care ne dorim, la anul, cu ajutorul CAS, să avem 6 cabinete medicale şi un centru de analize medicale pentru locuitorii, nu numai, din Jegălia ci şi din Borcea, Unirea, Dichiseni, din vecinătatea comunei noastre, contribuind astfel la ridicarea nivelului stării de sănătate în zonă.
Pot să vă spun că am depus şi două proiecte la AFIR. Pe unul l-am pierdut pentru că nici noi nu am ştiut toată procedura, şi mai avem unul pentru care avem mari şanse să asfaltăm 8,5 km de drum agricol.
Altfel, urmează acum să se finalizeze ceea ce s-a început în 2016, adică Centrul Cultural, o lucrare pe care o finanţează CNI-ul. Investiţia a demarat încă de anul trecut dar din cauza iernii foarte grele în special în lunile ianuarie-februarie când inclusiv Dunărea era îngheţată, nu au putut să lucreze iar finalizarea obiectivului cred că s-a prelungit până la sfârşitul anului. Noi sperăm să avem şansa ca sărbătorile de Crăciun să le facem în această sală.
Ce pot să mai spun este că în primăvara anului 2017, pe aproape 5 km, tot satul Jegălia şi satul Iezeru partea stângă de la intrare, “am făcut” totul verde. Am plantat 300 de pini şi tot în jur de 300 de ienupăr târâtori, între ei, urmând ca în anul 2018, în întreaga localitate, pe ambele părţi, să plantăm pin negru, ienupăr târâtori şi trandafiri. Începem să ne mişcăm şi în ceea ce priveşte înfrumuseţarea infrastructurii stradale.
Pot să mai adaug că am intrat în proiectul cu salubritatea, demarat din 2010, în care firma REBU, câştigătoare pe zona Jegălia, a început deja să amplaseze tomberoane la colţul străzilor, care să deservească 7-8-10 familii dar să sperăm că vor aduce şi tomberoane de 240 l pentru fiecare casă şi atunci să începem şi o salubrizare conformă.
Dacă vorbim de servicii “apă şi canal”, deja noi am semnat, e vorba de 5,5 milioane de euro, un proiect cu firma RAJA care are acest serviciu de apă şi canal şi vom avea într-adevăr într-un an – doi, cu ajutorul lui Dumnezeu, şi o apă de calitate şi bineînţeles servicii de canalizare.
Mai mult decât atât, am depus la Ministerul Mediului un proiect ambiţios, însemnând o staţie de compost. Eu am mers pe o variantă niponă. Japonezii au trimis reprezentantul imediat cum au auzit că se depune. Intenţionăm prin intermediul acestui proiect ca tot gunoiul de grajd atât din comuna noastră cât şi din cele învecinate, să-l transformăm compost.
Cel mai important lucru este că vom strange tot acest gunoi, nu îl mai împrăştiem în tot satul şi îl vom reda agriculturii, sub o altă formă, ca un îngrăşământ foarte puternic.
S-a scurs primul an din acest al doilea mandat. După cum evoluează lucrurile, credeţi că puteţi finaliza tot ce v-aţi propus până în 2020?
În primul mandat, împreună cu Consiliul Local, cu viceprimarul şi cu toată echipa din primărie, am reuşit să ducem la final foarte multe proiecte. Dacă discutăm de asfaltare, ar mai fi acel proiect de 4,5 km. Dacă reuşim să-l implementăm, avem cam toată comuna asfaltată.
Apă-canal e un alt obiectiv pe care-l face RAJA cu acel proiect de 10,5 milioane euro, gunoiul e gestionat de firma REBU. Iar despre gunoiul de grajd lucrurile se vor îmbunătăţi prin intermediul proiectului despre care am vorbit anterior.
Iar dacă discutăm de partea medicală, în localitate noi avem un dispensar care este şi Centru de Permanenţă, unde avem în fiecare seară un medic. Eu am venit în plus cu acest proiect “Centru Medical” care a fost aprobat de Ministerul Dezvoltării şi să sperăm ca anul viitor să-l dăm în folosinţă.
Şi nu în ultimul rând, suntem foarte aproape să intrăm în posesia unui imobil aparţinând ANIF, imobil aflat într-o stare evidentă de degradare. Consiliul de Administraţie al ANIF şi-a dat acordul pentru cedarea lui şi aşteptăm acum emiterea unei Hotărâri de Guvern care să certifice această cedare. Imediat vom muta pompierii de la Borcea şi SMURD-ul în cadrul localităţii pentru că acea locaţie se pretează unei unităţi cu regim militar cum sunt pompierii. Şi mi-aş dori să avem acolo acest grup de pompieri.
Concluzionând, avem dispensar, centru medical, şi dacă ne ajută Dumnezeu şi SMURD-ul. Aşa am închide un cerc!
În plus, am înfiinţat şi un centru de lupte libere unde se pregătesc mulţi copii. Recent s-au finalizat întrecerile de la Campionatului Naţional de lupte libere, găzduite de Cluj - Napoca, unde am obţinut câteva medalii de aur şi de argint, în ciuda faptului că suntem un club micuţ.
În momentul de faţă, Jegălia are o echipă în Liga a 4-a de fotbal, Tricolorul, cu juniori şi mai avem o echipă de fotbal în satul Gâldău, în liga a 5-a, unde şi acolo evoluează juniori.
În altă ordine de idei, vreau să vă mai spun că lângă Parcul Tematic, în zonă avem 60 de hectare din care 45 sunt plantate cu salcie. Anul acesta o să mai punem încă 8 hectare. Să sperăm că vom face o pădure frumoasă! Mai avem un hectar unde intenţionăm să construim o piscină, cum îmi doresc eu, în continuarea parcului. Nu am găsit, deocamdată, fonduri, am încercat peste tot. Noi sperăm că vom găsi soluţia astfel încât să-i aducem pe copii, nu numai în parc să se joace. Ne dorim să avem, vara, o zonă de relaxare! La Gâldău avem discuţii cu cei de la FLAG-Dunărea să facem un sat pescăresc.
De ce vorbesc eu acum de sat pescăresc sau de staţie de compost? Aş vrea să vă spun două lucruri: comunele din zona noastră, şi nu o spun cu răutate, sunt pe cale de dispariţie întrucât natalitatea este în scădere. În fiecare an, comuna a pierdut în jur de 100 de oameni. Satele sunt destul de îmbătrânite, tinerii au plecat afară, au mai rămas o parte, şi întrebarea se pune peste câţiva ani chiar dacă nu mai sunt eu primar, care va fi bugetul acestei comune? Pentru că vedeţi dumneavoastră, toată zona este agricolă. Dacă înainte cu un tractor cu motor U 650 se putea ara trei hectare, acum un tractor ară în jur de 30 hectare pe zi, poate şi mai mult. La performanţele de acum, cred că vor ara şi 100 de hectare. Deci în loc de 10 oameni pe care un fermier i-ar fi avut ca angajaţi, acum are 4-5. E posibil peste câţiva ani să rămână 2-3 sau chiar deloc pentru că se poate lucre, cu timpul, şi cu un juice. Întrebarea mea e de unde vom avem noi bani? Pentru că banii nu vin de aici, veneau de la angajaţi. Cine mai plăteşte? Şi am zis domnule, dacă eu fac această staţie de compost în care să iau gunoiul de grajd şi să-l transform în compost pe care îl vindem la un preţ destul de frumos, vom avea un venit.
De unde am mai putea să luăm noi bani? Mă uit cum curge Dunărea atât de frumos pe lângă noi şi parcă nu o vedem. Noi nu mai facem nimic. Pescuitul în zonă s-a distrus şi ca tradiţie pentru că nu se mai dă voie aşa de uşor. Să zicem că vrei să fii pescar, vrei să faci, acolo, în pădure o bojdeucă să vină şi la tine un bucureştean, să-i dai o ciorbă, nu-ţi dă voie Direcţia Silvică. Dacă vrei să pui pe apă un vas, nu poţi că nu-ţi dă voie Căpitănia şi atunci întrebarea este: De ce nu facem şi noi ceva să ieşim puţin în evidenţă? Să se audă puţin şi de comunele noastre. Nu sunt cu nimic mai deosebiţi cei de la Bran faţă de noi, numai că la ei se duce toată lumea şi la noi nu vine nimeni.
E, dintr/un astfel de motiv, îmi doresc ca pe viitor să facem acest sat pescăresc în care să avem şi 2-3-4 bărcuţe, pe perioada de iarnă. Să vină şi vânătorii pe care poţi să-i duci în baltă sau să-i duci în zonele unde merg la vânat şi să-i cazezi bineînţeles dar în acelaşi timp, pe perioada de vară, să-i duci pe oameni la pescuit, să-i duci în grupuri cu copii prin insulele pe care le avem avem şi care sunt destul de virgine. Avem atât de multe frumuseţi naturale pe care nu le vede nimeni. Eu la asta m-am gândit!
Şi din acest motiv îmi doresc aceste 2-3 lucruri: o piscină, un sat pescăresc în care să-ţi vină oameni, să produci bani din gunoiul de grajd...
“Nu ne-au ajutat şi nu ştiu de ce!”
Aveţi, totuşi, un mare of, domnule primar. Este biserica de la Gâldău.
Da. Biserica de la Gâldău de un an şi jumătate e scrum, a ars integral. La ora actuală nu am găsit deloc înţelegere din partea Consiliului Judeţean să ni se ofere o sumă de bani. Noi am adus proiecte, am venit cu hârtii, cu fotografii, cu tot ce este nevoie. Of-ul este că până acum au stat un an şi ceva în Căminul Cultural. Şi dacă un botez sau o nuntă până la urmă se puteau face şi acolo, mai greu se puteau face înmormântările. Oamenii se înmormântează într-un Cămin Cultural! Nu se poate într-o localitate să duci un om în vârstă, să-i duci soţia, sau să duci pe cineva apropiat într-un Cămin Cultural, atâta timp cât a slujit biserica.... Iar biserica la ora actuală nu este ajutată, este un mare păcat!
Într-adevăr, pentru mine cel mai mare of este acel lucru că cei de la Consiliul Judeţean nu ne-au ajutat, nu vor să ne ajute, bănuiesc. Nu ştiu de ce! Am văzut alte biserici ajutate, fără niciun fel de probleme şi care nu au avut necazul nostru. Dar şi cu ajutorul dânşilor sau nu, eu cred că există acolo sus un Dumnezeu care ne va ajuta, ne va îndruma şi ne va arăta calea bună să terminăm şi această Casă a Domnului.
Câţi enoriaşi are biserica?
Localitatea Gâldău este o localitate cu un număr de cetăţeni, exact cât are toată comuna Dichiseni, în jur de 1700 de cetăţeni. Deci într-o localitate cu 1700 de locuitori, timp de un an şi jumătate slujbele s-au ţinut într-un Cămin Cultural.
Mesajul dumneavoastră pentru cetăţenii din Gâldău este că nu veţi ceda şi veţi continua să identificaţi surse de finanţare pentru refacerea integrală a bisericii.
Atâta timp cât relaţia cu preotul care slujeşte în această biserică şi care se ocupă şi în mare proporţie a realizat până acum cu mâna lui. El a turnat beton, a tencuit... Am intrat biserică şi văd că ne mai trebuie în jur de 150 de mii de lei ca să închidem acoperişul, să nu mai plouă înăuntru. De restul, nu mai aveam nevoie de nimeni. Nici de Consiliul Judeţean, de nimeni! Nu ştim de ce timp de un an şi jumătate noua conducere a CJ nu a vrut să se uite puţin ca să vadă durerea oamenilor.
Estimaţi că 2018 va fi mai bun?
Eu nu mă vait nici de 2017. Anul poate să fie mai bun sau mai rău în funcţie şi de ce vrea să facă guvernul. Dacă se mai ceartă întruna s-ar putea să avem de suferit. Nu pot să ştiu. Ştiu doar un lucru că din banii din bugetul local, chiar dacă sunt foarte puţini, vom căuta să găsim soluţiile care vin în ajutorul cetăţeanului.
“Sunt foarte mulţumit de munca lor”
Aţi procedat şi dumneavoastră, conform Legii 153, la majorarea salariilor angajaţilor din Primărie. Veţi avea probleme cu plata salariilor până la finalul anului?
La finalul anului şi noi vom avea nevoie de circa 50 de mii de lei, pentru plata salariilor aferente lunii decembrie. Ce vreau să vă spun este că la ora actuală salariile nu “au sărit”, sunt conform legii iar numărul de angajaţi nu este atât de mare. Nu avem o organigramă încărcată. Cu ajutorul colegilor reuşim să ducem la bun sfârşit tot.
Sunteţi mulţumit de munca lor…
Sunt foarte mulţumit. Pentru anul 2018 se mai împrospătează primăria. Săptămâna trecută, o doamnă a ieşit la pensie şi vom iniţia concursul pentru ocuparea funcţiei de casier. Mai avem în vedere încă un concurs pentru a angaja o femeie de serviciu. Doamna care se ocupa de curăţenie se va pensiona începând cu 1 ianuarie 2018.
Pentru că mi-aţi pus această întrebare, problema ar fi una singură. Ştiţi foarte bine că Ministerul Educaţiei nu oferă posturi pentru fochişti, iar eu am reuşit în toate şcolile şi grădiniţele, să avem centrale. Deja avem 3 fochişti la şcoală, angajaţi printr-o firmă plătită de Primărie Jegălia pentru că Ministerul Învăţământului nu oferă aceste posture, cu toate că este o necesitate. Dar ne descurcăm. Am programat în aşa fel încât să ieşim din acest an cu salariile fără datorii.
Când vă întâlniţi cu cetăţenii în audienţe, ce vă solicită?
La începutul mandatului am trimis în toată comuna un chestionar cu 4 întrebări şi am primit răspunsuri pe care le-am discutat în Consiliul Local şi aş putea în mare să vă spun. La Gâldău, vă daţi seama, că există o singură dorinţă, biserica. Cu ocazia Zilelor Comunei, am oferit nişte premii celor care „au făcut frumos în faţa curţii”. Oamenii vor să aibă o comună curată! Îşi doresc de asemenea să beneficieze şi de apă curată. Aici este o problemă pentru că la ora actuală, în satul Iezeru, apa are foarte multe impurităţi din cauza faptului că din 1970 este instalată conducta. Abia acum se va schimba. Deci cei de la Iezeru sigur vor vorbi de apă. Locuitorii din Jegălia au vorbit şi de gunoi, şi de biserică şi de cămin.
Solicitările cele mai mare rămân biserica de la Gâldău şi apa, la Iezeru. Îmi place însă ideea că foarte mulţi vin şi îmi spun ce ar trebui să facă şi ei. Avem o localitate cu un număr mai mare de tineri plecaţi afară şi văd acolo ce se întâmplă. În Germania, de pildă, nu te duci într-un parc să fumezi, să arunci chiştoace, să rupi flori, să-ţi faci nevoile sau cine ştie ce altceva. Din contră, chiar tu faci la rândul tău curat. Pe când la noi, în primul an, unii oameni când veneau în parc nu făceau altceva decât să distrugă. Acum se observă că au venit cu o altă educaţie şi pe mine mă bucură că această educaţie se transmite şi părinţilor, copiilor, prietenilor şi poate uşor, uşor teribilismul ăsta al tineretului se mai diminuează. Prin consilieri şi personalul din primărie şi chiar personal am tot timpul o comunicare directă cu cetăţeanul. Aflăm de ce au nevoie, cum consideră că ar fi mai bine.
“Mă bucur când consilierii ridică probleme”
Vă înţelegeţi bine cu colegii consilieri.
Da, chiar dacă Consiliul Local este format din 13 consilieri, din care 11 consilieri PNL şi 2 consilieri PSD. Aceşti 2 consilieri PSD au fost înainte membri PNL, au avut o rătăcire, aşa cred eu, în timpul campaniei electorale dar nu pot să spun că am o relaţie chiar foarte bună cu toţi. Pot, în schimb, să vă aduc la cunoştinţă faptul că propunerile de proiecte pe care noi le supunem aprobării lor nu vin decât în urma unor consultări cu toţi consilierii. În fiecare şedinţă dacă avem un proiect mai amplu pentru cetăţeni îl discutăm pentru ca atunci când va fi de aprobat în următoarea şedinţă toţi consilierii să ştie despre ce este vorba. Nu am avut niciodată nici cea mai mică problemă. Din contră, mă bucur atunci când consilierii ridică probleme pe un anumit Proiect de hotărâre.
O întrebare extrem de simplă. Sunteţi mândru că ocupaţi funcţia de primar al acestei localităţi?
E o întrebare mai cu dichis. Aş putea în schimb să vă spun altceva. De când am început primul mandat mi-am dorit ca atunci când se termină, să mă întorc cu faţa spre trecut şi cu spatele la viitor. Mie, dacă îmi place ce am făcut în acei 4 ani, pentru mine este cea mai mare mândrie, cea mai mare satisfacţie. Dacă mie nu îmi place ce am făcut în acei 4 ani, nu numai lucruri de genul proiectelor ci şi modul cum a decurs relaţia primar-cetăţean, atunci vă daţi seama că e vorba de altceva. Aşa voi proceda şi în acest mandat. În primul mandat, m-am întors cu spatele la viitor, m-am uitat ce am făcut şi aţi văzut rezultatul de 85%, cel mai mare procent din cadrul PNL, în acest judeţ. Dacă în aceşti 4 ani vor fi greşeli din cauza mea şi din cauza legilor care se vor mai da şi atunci când aplici o lege mai nouă posibil să nu convină cetăţeanului şi el să se întoarcă asupra ta, e posibil să spun altceva. În primul mandat, pot să affirm că am fost mândru că am fost primarul localităţii Jegălia.
Vi se pare comuna o familie mai mare?
Da, comuna este o familie mare pentru mine. Eu sunt şi puţin binecuvântat de Bunul Dumnezeu, pentru că sunt înconjurat de consilieri care mă ajută, de o echipă foarte bună în Primărie care mă sprijină, cu un viceprimar care e alături de mine.
Oameni constructivi…
Toţi sunt constructivi. Vreau să vă mai spun că beneficiez de un sprijin real din partea şcolii, din partea multor oameni de bine, familii întregi din comunitatea noastră şi nu numai. Un singur exemplu vă dau. Suntem înfrăţiţi cu o localitate din Republica Moldova. Când mi-au spus cei de acolo că va veni o delegaţie de 44 de persoane, m-am întrebat unde găsesc eu 20-30 de familii, dispuse să-i cazeze pe aceşti oameni. Vă spun că dacă veneau şi 100, nu era o problemă. Ăsta e ajutor! Iar când au plecat cei din Republica Moldova, vreau să vă spun că atât de multe lacrimi, atât din partea noastră cât şi din partea celor care erau în autocar şi ne făceau cu mâna, n-am văzut vreodată! Asta da înfrăţire dar pentru mine a însemnat un ajutor! La noi, Zilele Comunei au însemnat evenimente realizate cu banii fermierilor, al oamenilor care au trecut pragul comunei noastre. Toţi au venit şi ne-au ajutat!
Mulţumesc şi spor în continuare!