Primarul comunei Grădiştea, Constantin Corbu a declarat pentru www.arenamedia.ro că anul viitor, un obiectiv important al Executivului este elaborarea Planului Urbanistic General care implică o serie de lucrări ce trebuie efectuate. “În anul 2019 noi vom avea de făcut Plan Urbanistic General. Astfel, este nevoie de ridicări topo şi de partea de urbanism.
Dar pe lângă ridicările topo aferente PUG-ului, comuna Grădiştea, de vreo 3 ani încoace face o grămadă de rectificări ale cadastrului din comună care au fost greşite, suprapuneri de cărţi funciare, lipsă de cărţi funciare, ceea ce a întârziat în mod deosebit promovarea investiţiilor. Ştiţi foarte bine, ca să poţi pune asfalt acum trebuie să ai carte funciară pe stradă care este costisitoare deoarece ea nu se stabileşte ca lungime de la un anumit punct până la altul. Se stabilesc cărţi funciare pe tronsoane liniare, pe intersecţii, pe intersecţia cealaltă iar sectorul liniar şi până unde se termină strada.
Fiind foarte multe investiţii normal că avem de făcut şi multe lucrări cadastrale, bineînţeles şi implementarea Legii 165 care prin hotărârile judecătoreşti impune executarea unor planuri parcelare, planuri de situaţie avizate OCPI. Şi ai surprize în momentul în care după planul de bază faci planul parcelar, constaţi că trebuie să-l deplasezi mai la stânga, mai la dreapta, să ieşi dintr-un canal, să ţii cont de un drum, ceea ce înseamnă întârziere.” a declarat Corbu care a mai adăugat “Mai avem lucrări cadastrale de făcut pentru punerea în valoare a terenurilor lăsate în paragină de la Revoluţie, gen toate halele fostului CAP Grădiştea pe a căror ruine cu mulţi ani în urmă, de către viceprimarul Movilaru, s-au înfiinţat păduri de salcâm. Noi anul acesta am curăţat acele terenuri, am îndepărtat molozul şi le vom pune în procesul de concesiune pentru toţi cei care vor să dezvolte afaceri. Şi să mai câştigăm un ban şi să asanăm zona.
Totodată în acea zonă avem probleme cu stabilirea categoriei de folosinţă a terenurilor din PUG în zona CAP-ului Grădiştea unde au fost trecute locuinţe care este inadminsibil. Acolo se desfăşoară numai activităţi agrozootehnice, ferme de pui, ferme agricole, ferme de capre ş.a.m.d.. şi cei care în acea zonă au picat pe arealul de locuinţe au fost nevoiţi să-şi facă PUZ ceea ce este costisitor, bani băgaţi în plus ş.a.m.d..
Prin PUG-ul din 2019 poate reglăm aceste lucruri şi aşa cum le spuneam consilierilor locali PNL în număr de 11 din 13, ar fi momentul să ne asumăm responsabilitatea pentru comuna Grădiştea. Având această majoritate, să definim zonele de dezvoltare ale comunei, arealul pe care se va întinde comuna Grădiştea ţinând cont şi de această scădere demografică extraordinară. Cu toate că ne situăm aproape de Călăraşi, suntem aproape de nivelul de 1 la 10, o naştere la 10 decese. Avem o grămadă de case părăsite, avem zone în care am asfaltat şi totuşi atractivitatea nu creşte în mod deosebit pentru a veni de la Călăraşi la Grădiştea. Şi de ce nu creşte? În primul rând prin asfaltare şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în comuna Grădiştea preţul /mp a crescut, a ajuns acum între 4 şi 10 euro. Dar se cere un foarte mare preţ pe case neţinându-se cont că ele sunt din chirpici, că cel care vine nu-şi doreşte casa din chirpici pentru că e veche şi căzută, costurile de a o demola sunt foarte mari pentru că îi trebuie autorizaţie de demolare, autorizaţie de construire, iar comuna Grădiştea prin Legea 165 nu mai are terenuri în care să depună molozul.
A venit noua firmă care va câştiga licitaţia pe Ecomanagement Salubris de la Călăraşi. Acea firmă cere 3 milioane/tonă ca să-ţi ia molozul. Daţi-vă seama că o casă poate avea zeci de tone de moloz şi atunci omul mai dă şi o grămadă de bani pe casa de chirpici. Au ajuns case la 70 de mii lei, plus demolarea, plus reconstruirea şi atunci îi dezarmează.”
Primarul Corbu a tras şi un semnal de alarmă solicitându-le locuitorilor din comună să respecte procedurile pentru obţinerea autorizaţiei de construire. “În comuna Grădiştea de câţiva ani şi chiar atenţionez încă o dată locuitorii comunei că trebuie să-şi depună actele necesare pentru a obţine autorizaţia de construire. Se vede foarte clar că în comuna Grădiştea se dau amenzi pentru lipsa autorizaţiilor de construire sau documentelor de bază pentru a începe această documentaţie iar primul este Certificatul de urbanism.
O problemă care nu le dă cetăţenilor posibilitatea să construiască este că după ce terenul din curţile unora au aparţinut CAP-ului nu toată lumea are acte pe casă, ceea ce înseamnă că nu pot face carte funciară. Neavând carte funciară nu pot obţine autorizaţie de construire. O altă problemă care iar îi împiedică să construiască este faptul că au decedat proprietarii de drept ai trenurilor şi caselor, au rămas moştenitorii, moştenitorii au lăsat pe cineva în casă iar pe câmp s-au mulţumit să dea terenul în arendă şi să-şi ia bunurile dar nu au dezbătut succesiunea ceea ce nu are stabilită proprietatea în mod clar. Acest lucru al nedezbaterii succesiunii crează probleme şi la încasarea impozitelor şi taxelor. Pentru că ei îşi iau bunurile dar pe la primărie ei cred că nu e pe numele lor dar în ansamblu este pe numele proprietarului fiind toţi moştenitorii.
Deci comuna Grădiştea trebuie populată, din păcate cu cei de începutul vârstei a 3-a care lasă copiii la Călăraşi şi vin să se mute la Grădiştea, îşi iau o căsuţă iar copiii tineri să rămână la bloc în vederea sporirii educaţiei copiilor lor şi prin oprirea acestui exod şi din Grădiştea către ţările europene care este foarte mare. Foarte mulţi din Grădiştea lucrează în Spania, Germania, Italia, Franţa, ştiţi foarte bine şi dumneavoastră unde lucrează.”
Probleme cu administrarea gunoiului menajer
O altă problemă cu care se confruntă Executivul primăriei este administrarea gunoiului menajer. Primarul Constantin Corbu spune că proiectul iniţiat în urmă cu 11 ani nu mai e de actualitate. “O să avem probleme cu administrarea gunoiului menajer, o să avem probleme cu modul în care s-a implementat acest proiect care vine astăzi să fie pus în practică după 11 ani de la iniţierea lui. Este un proiect retrograd care nu ţine cont de cantitate şi preţ. Mi se pare nefiresc ca o bătrână care aruncă într-o pubelă de 180 l o cutie de pateu vegetal cu un borcănaş de iaurt să plătească aceeaşi sumă ca o familie care are bani şi care are consum şi produce gunoi menajer. Există sisteme în România care cântăresc la poartă pubela şi plăteşti în funcţie de cantitatea de gunoi pe care o generezi. Acest mod de gestionare a gunoiului nu duce la reducerea cheltuielilor cu gunoiul menajer. Nu te determină când te duci în magazin să vezi ce cumperi, ce pui în sacoşă astfel încât să reduci preţul pe gunoi.” a mai spus Corbu care a mai precizat că şi problema gunoiului de graj generează multe bătăi de cap. “Totodată o mare problemă a comunei este gunoiul de grajd unde am început să investim forţă de muncă şi mulţi bani în administrarea platformelor de gunoi de grajd. El nu mai conţine de la o vreme în unele platforme, nu în toate, gunoi menajer, ceea ce înseamnă că el poate să fie putrezit să se producă un gunoi de grajd bun pentru agricultură şi să-şi înceapă circuitul din platformă pe câmp şi după câmp în produsele agricole ceea ce ar descongestiona această depunere peste tot a gunoaielor. În viitoarea perioadă se va plăti conform Legii mediului orice depozit de gunoi aflat pe teritoriul comunei inclusiv gunoaiele necolectate selectiv. Primăria va plăti sume de bani pe care, avem un exemplu concret, amenda plătită la Protecţia mediului a fost imputată de Curtea de Conturi.
Uneori ne depăşesc aceste probleme, nu există soluţii, toată lumea în domeniul gunoiului aplică amenzi şi vorbesc foarte mult. Practic nu se realizează mare lucru şi mai este un element foarte clar, educaţia lasă foarte mult de dorit. Şi cei care vin din afară uită când vin în comună cum se punea gunoiul într-o ţară X sau Y şi aici îl aruncă unde nu trebuie.” a conchis primarul Corbu.