Guvernul a adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, reglementările care asigură continuitatea proiectelor de infrastructură, dar şi prevederi privind ajustarea preţurilor. În şedinţa de astăzi a fost aprobată şi Strategia de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului pentru perioada 2022-2030.
Prevederile cuprinse în Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de apă şi apă uzată finanţate din fonduri europene şi pentru modificarea unor acte normative adoptată astă de Guvern sunt menite să asigure eliminarea blocajelor în derularea proiectelor de apă şi apă uzată finanţate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), în condiţiile în care Acordul de parteneriat prin care se stabilesc programele operaţionale pentru perioada 2021 - 2027 urmează a fi semnat.
Actul normativ asigură cadrul procedural şi mecanismul financiar pentru tranziţia de la finanţarea proiectelor de apă - canal prin Programul Operaţional Infrastructură Mare la finanţarea acestora prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD).
În acest moment, valoarea proiectelor de apă şi apă uzată aflate într-un stadiu avansat de pregătire este de 2,3 mld euro, fiind necesară asigurarea sursei de finanţare pentru iniţierea demersurilor în domeniul achiziţiilor sectoriale, până la aprobarea PODD.
În contextul creşterii preţurilor care afectează sectorul construcţiilor, actul normativ adoptat astăzi extinde domeniile care beneficiază de reglementare specială, respectiv infrastructura de transport sau de transport de interes naţional sau european, infrastructură majoră apă-apă uzată şi deşeuri.
"Una dintre reglementările importante adoptate astăzi se referă la ajustarea de preţ în ceea ce priveşte proiectele de infrastructură pe componenta de transport, apă, canalizare şi de deşeuri. Noul mecanism, cu un impact financiar estimat de 1,5 miliarde de euro asupra absorbţiei de fonduri europene, are impact asupra a 7.000 de şantiere în derulare cu o valoare a contractelor de finanţare de 13 miliarde de euro şi ia în considerare a 10 elemente de cost semnificative a căror evoluţie va fi urmărită de Institutul Naţional de Statistică, astfel încât ajustările de preţ să urmărească componentele de cost în proiectele de infrastructură aflate în derulare", a precizat ministrul Marcel Boloş.
Ordonanţa de urgenţă reglementează şi situaţia suprapunerilor de lucrări finanţate din fonduri europene prin programe operaţionale distincte. Astfel, pentru proiectele de infrastructură din sectorul de apă şi apă uzată şi proiectele care au ca obiect infrastructura rutieră realizate integral sau în parte pe acelaşi amplasament, se dispune obligaţia autorităţilor locale de a corela graficul de execuţie a infrastructurii rutiere cu graficul de execuţie a reţelelor de apă şi apă uzată la emiterea autorizaţiei de construire, sub sancţiunea de a suporta în tot sau în parte costurile generate de lipsa de corelare.
De asemenea, prin actul normativ se stabilesc condiţiile de decontare din fonduri europene a cheltuielilor efectuate pentru lucrările executate în regie proprie pe sectorul de apă şi apă uzată în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 şi condiţiile în care beneficiarul Programului operaţional Infrastructură Mare poate recurge la execuţia de lucrări în regie proprie în cadrul unui proiect - la un progres fizic de cel puţin 65% la momentul rezilierii sau încetării şi mai puţin de 100 mil. lei pentru restul de executat.
Sunt introduse prevederi care permit finanţarea investiţiilor de apă - canal pentru localităţile sub 2000 de locuitori - proiecte neeligibile prin POIM. Cheltuielile aferente proiectelor finanţate prin POIM, dar neeligibile în POIM, pot fi suportate din bugetul PNRR, dacă acestea îndeplinesc condiţiile de eligibilitate.
De asemenea, ordonanţa de urgenţă adoptată astăzi permite depunerea cererilor de finanţare în domeniul digitalizării şi producerii de energie verde din surse regenerabile, în cadrul apelului de proiecte destinat realizării infrastructurii proiectelor de apă şi apă uzată.
Alte prevederi adoptate prin ordonanţa de urgenţă se referă la:
- Corelarea intensităţii maxime a ajutorului de stat şi a codurilor CAEN privind soldul balanţei comerciale, armonizarea terminologică a unor prevederi privind ajutorul de stat în concordanţă cu prevederile Comunicării Comisiei Europene, prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiţii destinate capacităţilor de prestare de servicii şi retehnologizării.
- Clarificarea tipului de cheltuieli neeligibile care se stabilesc în sarcina autorităţii de management în procent de 75% din valoarea plăţilor efectuate din investiţia de bază. In acest sens se autorizează ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management să cuprindă în bugetele proprii sumele necesare efectuării acestor plăţi, prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156 / 2020.
- Eliminarea obligativităţii efectuării studiului "Evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere şi auditul de siguranţă rutieră", pentru drumurile judeţene, prin care se intenţionează înlăturarea unui impediment major în depunerea proiectelor de infrastructură rutieră pentru următoarea perioadă de programare, 2021-2027.
Strategia de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului pentru perioada 2022-2030 adoptată astăzi în şedinţa de Guvern propune reconfigurarea socio-economică a celor 6 unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din judeţul Hunedoara: oraşele Uricani, Aninoasa şi Petrila, respectiv municipiile Lupeni, Vulcan şi Petroşani. Administrativ, microregiunea nu are zone rurale, acestea fiind încorporate în municipii şi oraşe.
Măsurile propuse în Strategie vizează:
- Crearea unui climat socio-profesional dinamic şi performant pentru optimizarea standardelor de viaţă şi asigurarea tranziţiei Văii Jiului spre economia verde;
- Crearea unui mediu economic diversificat, axat pe consolidarea creşterii şi competitivităţii IMM-urilor cu activităţi şi produse cu valoare adăugată mare, susţinut de iniţiative în favoarea inovaţiei şi a antreprenoriatului local;
- Dezvoltarea coerentă şi durabilă a turismului, culturii, activităţilor sportive şi de agrement şi a industriilor creative în Valea Jiului, prin stimularea producătorilor şi creatorilor locali, punerea în valoare a patrimoniului natural, cultural, industrial şi social şi conectarea cu regiunile învecinate;
- Dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane multi-modale, prin asigurarea accesibilităţii în toate zonele microregiunii prin consolidarea conectivităţii dintre localităţi şi zonele învecinate, ceea ce va facilita noi oportunităţi de dezvoltare pentru toate industriile din Valea Jiului.
Implementarea Strategiei va asigura un impact pozitiv asupra mediului de afaceri prin dezvoltarea activităţilor alternative mineritului, sprijinirea operatorilor economici în diversificarea ofertei de bunuri şi servicii, crearea unui mediu stabil şi predictibil, încurajarea antreprenoriatului, creşterea atractivităţii pentru investitori şi crearea de locuri de muncă.
Bugetul din fonduri europene alocat pentru proiectele care ţin de infrastructură, crearea de locuri de muncă şi atragere de investiţii în zonă este de peste 230 de milioane de euro.
Prima consultare publică pentru crearea cadrului partenerial cu societatea civilă şi identificarea unor soluţii de revigorare a Văii Jiului a avut în noiembrie 2018. Ulterior, au fost organizate mai multe sesiuni de consultări publice cu actori relevanţi în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru dezvoltarea microregiunii.